Despre judecata...

 

     Trebuie sa recunosc faptul ca, initial, ideea de non-judecata a parut destul de greu de rumegat pentru mine. Asta probabil si pentru ca mama natura a binevoit sa ma inzestreze cu o fire in acelasi timp visatoare pana in panzele albe dar si extrem de analitica, amatoare de abandon, uneori extrem,  dar si de ratiune. Si partea aia rationala, nu reusea deloc sa se impace si sa inteleaga exact sensul non-judecatii.

     Cum adica sa nu judec? Asta inseamna sa nu mai am opinii si daca nu am opinii inseamna ca ma las calcata in picioare sau ca accept ca un papa-lapte ideile altora fara a le pune in discutie. 

     Asta pare, probabil, la prima vedere... dar non-judecata, inseamna, defapt, cu totul si cu totul altceva si nu se bate nicidecum cap in cap cu capacitatea noastra de a rationa sau de a ne exprima punctul de vedere. Asta am ajuns sa pricep putin mai tarziu si a devenit un adevar... personal... o alta componenta a viziunii mele despre viata...  

     Judecata, in intelegerea mea, implica o anumita atitudine de superioritate si pe langa asta, mai implica si o anumita doza de emotii nicidecum pozitive... vezi furie, invidie, suparare s.am.d... a observa e una, observatorul e detasat, cel care judeca e implicat in emotii negative. Observatorul isi poate exprima punctul de vedere cu blandete sau cu fermitate, dar isi pastreaza verticalitatea si stie ca toti, chiar si cei mai putin treziti dintre noi, in esenta, sunt una, ca sub pelicula de rautate exista o scanteie divina, ca in spatele atitudinii, nu tocmai de laudat, pe care am putea sa o judecam, exista defapt o multitudine de conditionari, de temeri de frici care determina comportamentul in cauza.

     Tendinta de a judeca, cred ca are doua efecte destructive: in primul rand nu e buna pentru cel care judeca tocmai pentru ca atunci cand judecam ne hranim egoul, il alimentam si un ego amplificat va acoperi mai apoi, tot mai mult, ceea ce noi suntem defapt, estompand vocea sufletului care traduce vibratia universului... deci ne cufundam singuri, tot mai mult in jocul acesta al dualitatii, transcenderea devenind din ce in ce mai dificila. Cand judecam ne facem noua insine un rau pentru ca, tot timpul, judecata e acompaniata, dupa cum spuneam, de emotii negative care dauneaza atat creierasilor care se umplu pana la urma de niste sinapse si niste circuite neuronale lipsite de armonie dar si sanatatii... pentru ca emotiile negative, afecteaza in cele din urma sanatatea individului... si nu in ultimul rand, in termeni mai spirituali vorbind, ne coboara vibratia, in general :).

     In al doilea rand, judecata noastra, nu este deloc favorabila nici celuilalt... chiar daca de multe ori am putea crede ca suntem bine intentionati si oferim o lectie. Putem oferi eventual o observatie, o opinie, dar nu o judecata. Observatia si opinia au alt caracter, ele nu implica un atac, nu implica pretentia ca noi suntem superiori celui din fata noastra, nu implica emotii negative. Judecata le include, insa pe cele de mai sus si singurul efect pe care il poate produce este fuga sau respingerea. Cand ne simtim judecati, ne simtitm implicit atacati, nu primim observatia in cauza cu inima deschisa, nu o integram, chiar daca aceasta are in ea un sambure de adevar, sau poate chiar un adevar... nu o integram pentru ca suntem prea ocupati sa ne aparam, sa ne simtim vinovati, sa ne justificam sau sa ne infuriem si, eventual, sa raspundem la randul nostru cu o alta judecata...

     Si, in cele din urma, nu trebuie sa uitam ca in definitiv, nimeni nu e mai presus de nimeni... in esenta asta e purul adevar... pot exista doar grade diferite de evolutie, dar candva, si noi am fost in postura celui pe care, probabil acum il judecam... sigur am fost, cu totii le-am experimentat pe toate...

     Orice opinie spusa bland sau chiar si ferm dar fara sa fie acompaniata de punctarea degetului spre celalalt, fara sa fie insotita de pretentia de superioritate si de emotii negative are un efect de o infinitate de ori mai mare decat cel al judecatii... :)

     Parerea mea :):P

     Noapte frumoasa, lume blogareata :)... si la mai multa armonie...