Cateodata
am nopti prelungi
inloc de glezne,
si vis rasfrant
am
inloc de tampla.
Joc jocul vietii
rasarind sporadic in umbra clipelor
apasand pamantul
cu suflarea-mi ciudata
incercand sa parafrazez curgerea,
incercand sa descriu serpuirea
continua a sufletului
printre jaloanele timpului,
sadite in albul materiei
de palmele zeilor cazuti in uitare.
Cateodata am pajisti
inloc de inima
si inima inloc de cuvant
si pasari stoluri
am
in locul palmelor deschise
migrand intre mangaiere si inghet
in incercarea de a nu uita
zborul...
7 comentarii:
Este simplu si atat de profund.Ultimele versuri le iau cu mine,"in locul palmelor.......a nu uita zborul".frumos.Si eu visez sa zbor,sa ma inalt deasupra materiei,si sa respir un altfel de lume.Numai bine suflet,visator.Imbratisari,de departe.
Iti ating gandurile si inima cuvintelor..
Multmesc Solidaster, Mircea, Larisa, pentru gandurile frumoase...
Seara senina :)...
Eu mă înfig în pământ ca să nu mă pierd printre valuri... tu mă arunci din nou în valuri... de ape, de ceruri... ce mai contează...
...naa.. acum ce să mă fac??!!...
:)... pur si simplu joci si tu... toate fatelete jocului asta serios numit viata :)... cateodata cu radacinile infipte in pamant, altadata abandonandu-te valului... uneori amestecandu-ti inima in verdele frunzei, alteori planand, curgand, devenind lacrima si zambetul cerului :)...
te pup Christiana... mersi pentru cuvinte si pentru ceea ce este, dincolo de cuvintele tale...
Noapte frumoasa!:)
câteodată
parfumul stelelor îmi invadează
conştienţa
ştergând realitatea
şi revelând
sufletul
câteodată
cerul strânge
ca un burete însetat
apa ce curge în spirit
şi-apoi ploi deluviene
se pogorăsc
peste tălpile goale
înmuind călcâiul timpului
câteodată
e doar câteodată
pentru că aripi cetaceice
cresc pe fiecare celulă
conturând
forma lor sferică
în eter.
câteodată
e soarele în iarbă
şi în culeg
fradgil
şi-l pun la loc pe cer
să bată
la unison
cu INIMA.
:)
Trimiteți un comentariu